Publicat: 18/12/2013, 19:32
România a investit aproape 50 de milioane de euro pentru a realiza un sistem de prevenire al inundațiilor și de gestionare a pagubelor, însă aproape degeaba. Autoritățile se declară, în multe dintre cazuri, luate prin surprindere, deși au la dispoziție un mecanism pe baza căruia să acționeze la timp și să reducă din nivelul pagubelor provocate de ape. Este vorba de hărțile de hazard, un sistem interactiv în care trebuie să introducă datele primite de la Administrația Națională de Meteorologie, obținând astfel o simulare a efectelor precipitațiilor în zonă.
Pentru acest sistem s-au alocat 46,5 milioane, pentru realizarea a 11 hărți de hazard. Până acum sunt gata doar opt, deși trebuiau fi finalizate până la sfârșitul anului trecut. Cu resursele existente, autoritățile dau totuși din colț în colț. „Hărțile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile…”, a comentat un oficial din Gorj, după inundațiile provocate de umflarea apelor Jiului.
Restanțe și bâlbâieli
România a investit 46,5 de milioane de euro pentru realizarea a 11 hărți de hazard la inundații, pe baza cărora autoritățile pot lua măsuri pentru ca efectele inundațiilor să fie cât mai reduse.
Pe scurt, aceste hărți speciale oferă informații punctuale despre inundații, cum ar fi extinderea zonei inundate, viteza apei sau adâncimea apei la viituri, precum și informații corespunzătoare anumitor debite.
Deși termenul impus de Comisia Europeană pentru prima etapă – denumită evaluarea preliminară a riscului la inundații – a fost sfârșitul anului 2012, din cele 11 hărți, care sunt realizate de administrațiile bazinale (AB) , din cadrul Apelor Române, doar opt au fost gata la termen.
Trei administrații bazinale – respectiv Someș-Tisa, Olt și Argeș – Vedea – nu au finalizat încă hărțile.
Foto Harta cu zonele afectate de inundații istorice semnificative// rowater.ro
Întrebată care sunt motivele pentru care nu au fost finalizate toate cele 11 hărți de hazard, deși termenul era sfârșitul anului 2012, actuala conducere a Apelor Române spune că sfârșitul anului 2012 era termenul prevăzut pentru Evaluarea preliminară a riscului la inundații, hărțile de hazard având ca termen sfârșitul anului 2013.
„România nu riscă sancțiuni deoarece termenul de raportare, în momentul de față, este valid”, a dat asigurări Vasile Pintilie, directorul general al Apelor Române, într-un răspuns furnizat
La rândul lor, reprezentanții Administrației Bazinale Someș-Tisa, spun că termenul pentru realizarea hărților de hazard a fost prelungit până în luna august.
Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, a precizat pentru
că celelate hărțil vor fi finalizate cel mai târziu în luna august a acestui
„Hărțile de hazard la inundații sunt aproape finalizate. Unele administrații bazinale le-au terminat deja, altele încă nu. Urmează ca toate să fie gata în luna august. Pe baza lor, până la sfârșitul acestui an, consiliile județene trebuie să realizeze hărțile de risc”, ne-a precizat Lucia Varga.
Hărțile de hazard la inundații vor putea fi disponibile pe internet din martie 2014. Până atunci,Apele Române au publicat pe site, în a doua parte a anului trecut, hărțile cu zonele cu risc potențial semnificativ la inundații.
„Hărțile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile…”
Pe de altă parte, autoritățile încă nu s-au familiarizat cu utilizarea hărților de hazard la inundații.
Inundațiile din aprilie provocate de râul Jiu au luat prin surprindere autoritățile locale care recunosc că nu au mai avut timp să studieze hărțile de hazard la inundații, pentru a estima ce zone ar putea ajunge sub ape și ce măsuri trebuie luate pentru a reduce pagubele.
„Hărțile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile… Avem suficientă experiență, avem și manualul primarului. Știm cum să acționăm”, ne-a mărturisit Teodor Popescu, șeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu.
Popescu spune că se consideră un „director fericit”, explicând că pagubele la recentele inundații nu au fost atât de mari precum se aștepta.
„Sunt un director fericit! Problemele nu au fost atât de mari, ici și colo câte o eroziune de mal. Prioritatea este să le inventariem pe toate”, a răsuflat ușurat Teodor Popescu, șeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu.
El consideră că este important ca în următoarea perioadă proprietarii cărora li s-au retrocedat terenurile trebuie să aibă grijă să curețe canalele de scurgere și de desecare.
„A crescut arboret, canalele s-au înfundat, apele nu mai ajunge în Jiu, o iau pe altă parte. Fiecare localitate, fiecare primar, este nevoie să facă un inventar. Problema este să curățăm canalele, rigolele și să redăm apelor cursul pe care l-au avut”, este de părere șeful de la Gospodărirea Apelor.
Cum a fost folosită harta de hazard la inundațiile de pe Jiu
Pe baza hărții, ABA Jiu spune că a dedus că o localitate – situată pe un deal – nu va fi afectată de revărsarea apelor, la inundațiile din aprilie provocate de Jiu.
Astfel, solicitată de
să precizeze cum a utilizat, pe perioada inundațiilor din aprilie, harta de hazard la inundații, Administrația Bazinală a Apelor Jiu a răspuns că „harta a permis estimarea faptului că, în zona localității Coțofenii din Față (situată pe un deal n.n.), nu vor fi afectate locuințe”.
„Hărțile de hazard finalizate în cadrul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Jiu au fost folosite, în primul rând, pentru estimarea zonelor potențial inundabile, în cazul inundațiilor cu diverse probabilități de apariție. Drept urmare, acestea având o acuratețe mai mare, au permis estimarea faptului că, în zona localității Coțofenii din Față, nu vor fi afectate locuințe. Totodată, inundația produsă pe râul Jiu, în perioada 3-9 aprilie 2013, a fost una dintre cele mai mari (mai mare decât cea din anul 1999 și mai mică decât cea din anul 1970)”, se arată în răspunsul trimis
de ABA Jiu.
Primăria Coțofenii din Față: Satul este sus, pe deal, nu avea cum să ajungă apa la locuințe
La rândul lor, reprezentanții primăriei Coțofenii din Față ne-au dat de înțeles că nu au avut nevoie de hărțile de hazard pentru a-și da seama că satul nu va fi inundat la revărsarea apelor Jiului.
„Satul este sus, pe deal, nu avea cum să ajungă apa la locuințe. Au fost inundate doar terenurile arabile, care erau aproape de apă. În total cam 500 de hectare au fost inundate. Multe erau cultivate cu grâu. Acum mai sunt sub ape 10-12 hectare”, a declarat pentru
reprezentanta serviciului de situații de urgență din Primăria Coțofenii din Față.
46,5 de milioane de euro, cheltuiala statului pentru hărțile de hazard la inundații
Valoarea totală a cheltuielilor autorităților române pentru realizarea hărților de hazard la inundații este de 200 de milioane de lei.
Din cele 11 administrații bazinale de apă care trebuie să întocmească hărțile de hazard la inundații, până la finele anului 2012, termenul pe care l-a avut România pentru prezentarea lor, doar opt administrații îndepliniseră acest obiectiv. Stadiul realizării hărților de hazard pe bazine hidrografice elaborate în cadrul „Planului pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor” este finalizat în proporție de aproximativ 80%, potrivit Apelor Române.
Hărțile de hazard nu au fost finalizate în cadrul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, Administrației Bazinale de Apă Olt și Administrației Bazinale de Apă Argeș – Vedea.
Hărțile de hazard vor fi postate pe site-ul ANAR după finalizarea acestora și validarea lor de către CE, în martie 2014.
Peste 2.000 de localități amenințate de inundații. Suprafața potențial inundabilă: 2.120.000 de hectare
Suprafața totală potențial inundabilă a fost estimată la 2.120.000 de hectare, se arată în Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații în bazinul Dunării, publicat anul trecut de Comisia Internațională pentru Protecția fluviului Dunărea.
Un număr de 2.050 de localități, cu un total de 310.000 de locuitori, sunt amenințate de inundații. Dintre acestea, circa 1.300 de localități beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, cum ar fi digurile de 9.000 de km și 300 de baraje cu capacități de atenuare a inundațiilor.
De-a lungul Dunării, aproximativ 1.200 km de diguri protejează zonele agricole și urbane. Studiul aidentificat 114 zone inundabile și 600 de sectoare fluviale cu daune potențiale de peste un milion de euro.
Varga:”Fenomenele extreme sunt tot mai dese. Nu mai avem primăvară”
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, este de părere că principalele cauze ale inundațiilor sunt defrișările necontrolate.
„Am văzut în Argeș un deal întreg care era ras pe 100 de hectare. Aluviunile se scurgeau în cursul de apă. Viteza apei este mult mai mare în astfel de cazuri. Este nevoie de politici integrate. Vrem să înăsprim pedepsele prevăzute în Codul Sivic. Vom demara controale care îi vizează pe cei vinovați de tăierile ilegale ale pădurilor. Ulterior va urma etapa de împăduriri”, a declarat pentru
Lucia Varga.
Întrebată dacă este posibil ca efectele inundațiilor să fie controlate, Varga spune că nuexistă un grad de apărare de 100%. „Fenomenele extreme sunt tot mai dese. Nu mai avem primăvară. Se suprapune topirea zăpezilor cu ploile abundente. Trebuie să găsim un echilibru pentru a preveni producerea inundațiilor.”Foarte multe inundații sunt cauzate de scurgerile de pe versanți. Ieșirea din matcă a pâraielor este un fenomen relativ nou. Pâraiele au debite foarte mari și din cauza tăierilor ilegale”,este de părere ministrul delegat Varga, care a adăugat că valoarea costurilor pentru lucrările de apărare împotriva inundațiilor este „enormă”.
Hărțile de hazard la inundații urmează să intre în dezbatere publică în această vară, a anunțat Varga.
a scris că
, după cum rezultă și dintr-un studiu publicat în 2007 și care a analizat situația din 10 țări din regiune. Analiza a fost realizată de Institutul pentru Protecția și Siguranța Populației, la comanda Comisiei Europene.
Urmărește Gândul.ro pe
Ce se întâmplă doctore
Râzi cu lacrimi
Cele mai noi
Actualitate –
05 Apr, 23:28
Știri –
05 Apr, 23:00
Marius Tucă Show –
05 Apr, 22:57
Ultima oră
Social –
05 Apr, 22:56
Știri externe –
05 Apr, 22:53
Sănătate –
05 Apr, 22:37